Crevetele Amano și lupta cu algele

În denumire latină Caridina Japonica, crevetele Amano este unul din cei mai doriți creveți de apă dulce, iar după cum arată în poze ne dăm seama că nu pentru aspect. Trăsătura specială a acestui crevete este dată de apetitul său pentru alge, apetit care nu este egalat de nici un alt crevete ce se poate ține în captivitate. Pentru un acvariu plantat, de mici dimensiuni și cu plante fragile, este o binecuvântare, dar hai să îl cunoaștem mai bine înainte să dăm fuga la magazin.

Numele de Amano provine de la renumitul aquascaper Takashi Amano care a fost primul acvarist ce a reușit să îl crească în captivitate, fascinat de obiceiul acestui crevete de a mânca alge. De proveniență din zona Japoniei și a Taiwanului, crevetele nu excelează la capitolul înfățișare, fiind mai degrabă transparent decât colorat în vreun fel. La fel ca alți creveți de genul lui, preferă o apă neutra sau ușor acidă cu o duritate moderată și o temperatură situată între 23-26 de grade, ajungând la o dimensiune de maxim 5 cm lungime, fiind mai mare decât creveții Red Cherry și Crystal Red. Calitatea apei trebuie să fie foarte bună, iar la capitiolul aclimatizare este necesar să îi acordăm multă atenție, un acvariu instabil sau foarte nou nu este absolut deloc recomandat introducerii acestor creveți. De asemenea, ca orice crustaceu, este sensibil la tratamente și foarte foarte sensibil la cupru, aveți mare grijă ce turnați în apă!

Crevetele Amano este pașnic, compatibil cu alți creveți mai mici, care nu trebuie asociat niciodată cu pești mari, sau agresivi și care preferă acvariile foarte bine plantate, cu ascunzișuri și plante stem marunte prin care se poate ascunde și pe care le poate curăța în voie. Principala sursă de hrană a acestui crevete o constituie algele, în special cele filamentoase, dar în lipsa lor poate fi hrănit cu pelete vegetale speciale pentru creveți. Ocazional se va delecta și cu hrana peștilor cazută pe sol, iar dacă dispuneți de un gazon sănătos, acesta va avea grijă să ajungă în toate zonele greu accesibile peștilor sau melcilor mai mari.

La capitolul înmulțire vom întâmpina ceva probleme, nu neapărat la reproducerea efectivă cât la creșterea puilor. Femelele ce se deosebesc de masculi prin dimensiunea ceva mai mare a corpului, poartă icrele în jur de 5 sătămâni, după care eliberează larvele în apă. Puii abia eclozați nu supraviețuiesc în bazinele noastre și asta nu din cauza prădătorilor. Există multe dezbateri pe această temă, unii acvariști susțin că au reușit să crească puii acestui crevete în apă dulce, hrănindu-i cu fitoplancton, dar cred că au înmulțit o altă varietate. Puii acestui crevete se dezvoltă în apă salmastră în primul stadiu de viață, orice tentativă reușită de a-i crește în apă dulce este, în opinia mea, cam exagerată. Puii trebuie tranferați înapoi în apă dulce după perioada larvară, atunci când aspectul lor este asemănător cu al unui adult.

Dacă doriți să creșteți acest crevete fără a-l înmulți veți descoperi că este un crevete ușor de întreținut, cu condiția să aibă parte de un bazin echilibrat. Pentru înmulțire vă este necesară ceva mai multă răbdare și documentare, dar nu cred că este imposibil, cunosc personal un acvarist care a reușit să îi aducă la o anumită vârstă, așa că merită încercat!